Roade de toamnă cu semnal de alarmă

lumina-korice-7-9-2016

lumina-korice-7-9-2016

LUMINA, LXIX, Nr. 7-9 (580-582) 2016

Există lumină de când spaţiul cosmic, iar cel mai proaspăt număr de „Lumina”, din pragul septuagenar, se deschide cu editorialul redactorului responsabil „Cercul – O formă viabilă în timp” cu care, suntem aproape siguri, se trage încă un semnal de alarmă în vederea soluţionării statutului revistei.

La starea deplorabilă a revistelor de literatură, artă şi cultură, care se bucură de o tradiţie de invidiat în P.A. Voivodina (respectiv Republica Serbia) dar şi prin Europa, şi care, culmea ironiei, încă mai apar în limbile minorităţilor naţionale în pofida faptului că de mai bine de două decenii toate regimurile aflate la cârma culturii voivodinene lipsită cu desăvârşire de orice strategie culturală – le-au ştirbit nepăsător. Noul regim de guvernare din P.A. Voivodina, parcă… promite! Sperăm ca promisiunile să nu fie de soiul celor precedente în care ne-au trădat chiar şi faliţii „provinciali”. Dar, pentru ca semnalul de alarmă să fie mai inteligibil,  prof. dr. Mihaela Lazović a sintetizat din editorialul redactorului câte un rezumat  (în limba sârbă şi limba engleză) pentru ca ţipătul să fie mai perceptiv pentru toţi care s-au lăudat  cu drepturile noastre europene dar şi celor interesaţi de izbândele noastre deloc modeste, dar vitregite precum în Serbia, astfel şi în ţara de origine.

Acestui semnal de alertă îi este alăturat şi un poem semnificativ de Ioan Baba – ,,Peisaj cu legendăh,  dedicat regretatului Ion Miloş, care odihneşte în Suedia, plecat la cele veşnice.

Compartimentul de „Istorie literară, eseu” este semnat de prof. dr. Tudor Nedelcea (Craiova). Autorul invocă scrierile a două personalităţi româneşti de vârf, acad. Eugen Simion (România) şi acad. Mihai Cimpoi (Republica Moldova) care în volumul „Viaţa ca un roman” ni-l aduc mai aproape în arealul românesc pe scriitorul Constantin Stere la 150 de ani de la naştere.

Deosebit de bogat este evantaiul literar-artistic din compartimentul „Meridiane, paralele, transfrontaliere”. Graţie unui fragment din cartea „Vremuri second hand” şi traducerii „Însemnărilor unui complice” – Nina Gonţa din Iaşi o apropie de cititorul nostru pe Svetlana Alexievici, laureata cu Premiul Nobiel pentru Literatură 2015. Ca în multe alte cazuri, „Lumina” o prezintă (cu şase poeme – Cum laude) pe distinsa poetă Ileana Roman (Drobeta Turnu Severin), laureată a Festivalului Internaţional de Poezie „Drumuri de spice” de la Uzdin (2016) cu Marele Premiu „Sfântul Gheorghe”. Din oraşul de peste „drum” de Kladova şi Porţile de Fier citim şi ,,poemele morgane” ale lui Titu Dinuţ despre care acad. Mihai Cimpoi scrie că „merită să fie scos din discreţia valorică”. Acestora se alătură, ca o paralelă, poemele inedite ale Eugeniei Bălteanu. Alte dimensiuni transfrontaliere le constituie poeziile Victoriei Milescu (Bucureşti, în colaborare cu revista „Pro Saeculum”) dar şi poeziile Gabrielei Mocănaşu (Franţa) publicate în ipostază francezo-română, respectiv poeziile semnate de prof. dr. Slađana Milenković (Sremska Mitrovica) în tălmăcirea românească, precum nişte noi interferenţe. În ,,fărâmele sale din cărţi”, prof. dr. Ancuţa Gurban-Dinu (Bucureşti), între acte,  ni-l aduce mai apropape pe celebrul Radu Beligan. ,,Meridianele” se încheie cu poemul „Balada Calcuttei” de prof. dr. George Anca (Bucureşti).

Multe şi bogate ni se prezintă paginile din compartimentul de „Prezentări, Semnale, Lecturi”, vizând în primul rând interesul pentru cartea apărută la editura noastră „Libertatea” în care sunt inserate consemnările Marinei Ancaiţan despre cărţile: „Lumina” cea de ieri şi astăzi în tratatul monografic-bibliologic al lui Ioan Baba, „Studiu de lingvistică al Rodicăi Ursulescu-Miličić centrat pe analiza contrastivă”, şi „Şaptezeci şi cinci de ninsorih despre poezia „Ningea odată în Banat” de Slavco Almăjan”. Harnicul şi neobositul exeget prof. dr. Victor Rusu (Drobeta Turnu Severin) semnează: „Un demers parabolic de Anja Arsić la vârsta candorii”, apoi prezentarea „O necesară, preţioasă restituire de Ivana Janji恔 şi o lectură substanţială despre poezia şi „Maşina de bătut” a valahului nostru Mihail Vasilievici (Mihailo Vasilievici) de la Kladušnica, recent apărut la Editura „Prier” Drobeta Turnu Severin 2016. Demn de afirmat că şi la alte edituri, precum „Damira” şi „Stef”, au apărut volume (îngrijite de Ileana Roman şi Victor Rusu, unele traduse de Emanuela Buşoi, Diana Boţoacă sau Victor Rusu şi în alte limbi) cu numele Slavco Almăjan, Ioan Baba (inclusiv un volum româno-francez), Nedeljko Terzić (în ipostază bilingvă sârbo-română), Nicu Ciobanu (în limba română şi engleză) şi Vasile Barbu. Recent precum o nouă valorizare a ceea ce fac scriitorii autohtoni pentru limba, literatura şi cultura română, la Editura „Stefh” a apărut „Lexiconul poeţilor români din Serbia” de prof. dr. Florian Copcea.

Prof. dr. Tudor Nedelcea  scrie despre criticul şi istoricul literar Marian Barbu. Dimensiunile de interferenţe valorice se încheie cu o consemnare de Radomir Andrić, despre marele poet Paun Petronijević (o pierdere prea timpurie pentru literatura sârbă) şi „zborul spre înălţimi”, aci fiind publicate şi trei poezii în tălmăcirea lui Ioan Baba.

Inevitabilele „Rememorări” sunt de data aceasta dedicate marelui Lucian Blaga,  (1895-1961) cu  amprenta exegetică a profesorului universitar Adrian Dinu Rachieru (Timişoara) care afirmă că prin „Luntrea lui Caronh, Blaga ne oferă „un roman-mărturie despre sine, cu date controlabile, topind în magma ficţionată evenimenţialul, oniricul şi realitatea livrească.” Pilduitor şi interesant  mai ales pentru elevii români din şcolile medii de la Vârşeţ şi Alibunar şi de ce nu pentru studenţii de la Vârşeţ, Novi Sad şi Belgrad.

De data aceasta „Cercetările” sunt axate pe „Deschiderile labirintice spre postmodernism” ale lui Slavco Almăjan, despre care scrie prof. dr. Florian Copcea.

În fine, în permanentul supliment – „Lumina-fasciculă”, în anul premergător aniversării a şapte decenii de la fondare, – revista „Lumina” continuă să ne prezinte cu pietatea cuvenită, portretele bio-bibliografice ale bijutierilor revistei. De data aceasta Ioan Baba, semnează: „Radu Flora (1922-1989) un savant printre redactori, Emil Filip (1934-2011) şi Simeon Lăzăreanu (1948) sau traducătorul zelos”. Ca şi în cazul portretelor lui Ion Bălan, Slavco Almăjan, Mihai Avramescu şi Aurel Gavrilov – publicate în prealabil, şi acestea fac parte din cartea „Lumina – contribuţii monografic-bibliologice” de Ioan Baba, apărută la Editura „Libertatea” (Panciova, 2016).

În fine, trebuie spus că „Lumina” cu numărul trimestrial de toamnă, nu s-ar dovedi a fi şi o revistă de artă, fără contribuţiile artiştilor plastici. De data aceasta, „Lumina” este excelent ilustrată cu reproduceri (copertele în culori – din păcate, interiorul alb-negru), în colaborare cu tânăra noastră pictoriţă Valentina Broştean, care face o carieră europeană din Torino (Italia).

LibertaS

 

Be the first to comment on "Roade de toamnă cu semnal de alarmă"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*